Reflexoterapie

MASAJUL

Definitie - Masajul reprezinta prelucrarea pãrþilor moi ale corpului prin procedee manuale, mecanice, executate metodic, cu scopul de a produce efecte fiziologice, profilactice ºi terapeutice utile organismului.
" Procedeele manuale
Sunt cunoscute ºi sub numele de manevre sau manipulãri de masaj ºi constau din miºcãri variate de alunecare a mâinilor pe suprafaþa corpului ºi de presiune în profunzime, de strângere ºi stoarcere a þesuturilor, de lovire ritmicã pe pãrþi cãrnoase, de scuturare a segmentelor.
" Procedeele mecanice
Se executã cu instrumente sau aparate miºcate fie cu mâna, fie cu ajutorul unor surse diverse de energie.

Procedeele de masaj se executã cu o anumitã tehnicã, dupã reguli metodice bine stabilite, respectând toate condiþiile de igienã ºi urmând cu stricteþe indicaþiile sau contraindicaþiile fixate de medic. Aceste procedee sunt importante, ele referindu-se la anumite þesuturi.

Tehnica ºi metodele de masaj
Variazã în raport cu forma ºi structura þesuturilor ºi organelor pe care dorim sã le masãm ºi cu scopul pe care-l urmãrim.
Masajul poate fi:
" superficial sau profund,
" parþial sau general,
" local sau general,
" de duratã mai lungã sau mai scurtã,
" calmant sau stimulant.
Prin masaj se prelucreazã :
" pielea,
" þesutul adipos,
" tendoanele,
" nervii,
" vasele de sânge.

Efectele masajului
" fiziologice - apare imediat înroºirea, încãlzirea pielii
" profilactice
" terapeutice - are efect de vindecare, folosit în recuperarea dupã anumite boli.

PRODUSE FOLOSITE PENTRU MASAJ
" pudra de talc - se foloseºte pentru persoanele cu ten sensibil sau ten acneic
" creme sau loþiuni de corp - se folosesc în automasaj sau în masajul igienic pentru cã se absorb foarte bine in piele
" ulei pentru copii - este foarte bun pentru cã nu produce alergii
" ulei de mãsline - este foarte hidratant
" unguente medicale - se folosesc în tratarea sechelelor posttraumatice ºi postoperatorii
PRACTICA MASAJULUI

Masajul nu poate fi practicat de oricine ºi oriunde trebuie sã se þinã cont de indicaþiile ºi contraindicaþiile masajului.
Orice abatere înseamnã nu numai ineficienta tratamentului, dar poate chiar înrãutãþi starea pacientului.

Pentru reuºita tratamentului este nevoie de:
" un mediu ambiant plãcut, bine aerisit
" maseorul trebuie sã fie sãnãtos atât fizic cât ºi psihic, viguros, sã aibã mâinile calde, sãnãtoase, curate, cu unghiile tãiate, iar þinuta vestimentarã trebuie sã fie curatã si lejerã pentru a nu-i împiedica miºcãrile.
" pacientul va sta complet dezbrãcat pe o masã speciala, tare, pe care se va aºeza un cearceaf curat care se va schimba pentru fiecare pacient.
" masa de masaj este înalta în funcþie de talia maseorului ºi cu lungimea de 180 cm maseorul va trebui sã se miºte în voie în jurul mesei ºi sã poatã executa uºor orice manevrã sub ceafã, genunchi, glezne se vor aºeza prosoape curate împãturite
" ordinea regiunilor anatomice ce urmeazã a fi masate diferã; unii specialiºti încep cu membrele inferioare, alþii cu spatele; indiferent de segmentul abordat la început, manevrele se executã întotdeauna în sensul circulaþiei de întoarcere a sângelui (circulaþia venoasã), adicã de la periferie spre inima.
" în timpul masajului, atât maseorul cât ºi pacientul trebuie sã se concentreze numai asupra acestei activitãþi, evitând orice fel de discuþii
" între maseor ºi pacient trebuie sã existe relaþii de cordialitate ºi încredere deplinã.


PROCEDEELE DE MASAJ

Inainte de a începe orice procedurã de masaj, trebuie ca maseorul sã-ºi "încãlzeascã " mâinile si articulaþiile.

Procedeele de masaj sunt:

" PRINCIPALE (FUNDAMENTALE)
" SECUNDARE (AJUTÃTOARE SAU DE COMPLETARE A CELOR PRINCIPALE)

1. PROCEDEE DE MASAJ PRINCIPALE

Se numesc procedee de masaj principale sau fundamentale deoarece nu pot sã lipseascã din aplicaþiile practice mai importante ale masajului;
Acestea sunt:
" NETEZIREA (EFLEURAJUL)
" FRICÞIUNEA
" FRÃMÂNTATUL (PETRISAJUL)
" TAPOTAMENTUL (BATEREA)
" VIBRAÞIILE
" TEHNICA MÂINII CALDE






2. PROCEDEE DE MASAJ SECUNDARE

Intre procedee principale de masaj sau dupã efectuarea lor se intercaleazã sau se adaugã o serie de alte manevre numite ajutãtoare sau secundare, care completeazã acþiunea procedeelor principale.
Cele mai importante procedee secundare sunt:
" CERNUT ªI RULAT
" PRESIUNI
" TRACÞIUNI ªI TENSIUNI
" SCUTURÃRI
" CIUPIT ªI PENSAT
" RIDICÃRI DE MUªCHI

1. PROCEDEE DE MASAJ PRINCIPALE
NETEZIREA
" se adreseazã în special pielii fãcându-se la nivelul acesteia
" este o manevrã introductivã pentru orice tip de masaj, putându-se intercala ºi atunci când se trece de la o manevrã la alta
" procedeul constã în alunecarea mâinilor pe piele cu scopul de a pregãti zona pentru urmãtoarea etapã
" aceastã manevrã se începe în sensul circulaþiei sanguine
" netezirea se poate executa:
" cu o mânã - pe suprafeþe mici
" cu amândouã mâiniie - pe suprafeþe mari
" miºcãrile ºi sensul netezirii sunt:
" în linie dreaptã
" în cerc
" in opt (8)
" variante de netezire :
" ÎNTINDEREA CREMEI, ULEIULUI, PUDREI
" ÎNCÃLZIREA ÎN LUNG ªI ÎN LAT
" ÎN OPT
" CU TOATÃ PALMA
" VÂRFUL DEGETELOR
" PODUL PALMEI
" PARTEA CUBITALÃ
" PARTEA DORSALÃ 1,2
" CU PUMNII
" ÎN GREBLÃ
" CERCURI MARI MÂNÃ PESTE MÂNÃ
" CERCURI MICI
" EVANTAI ÎNCHIS-DESCHIS
" ÎN OPT (8)
" DEGETUL MIC ªI MARE
" intensitatea :
" la început uºor, crescând treptat
" în funcþie de natura ºi consistenþa þesuturilor masate în funcþie de dorinþa clientului.

NOTÃ: Nu trebuie executate toate variantele, ci se vor selecta în funcþie de tipul masajului ºi consistenþa þesuturilor.

FRICÞIUNEA
" urmeazã dupã netezire
" se adreseazã în special þesutului conjunctiv
" se deplaseazã þesutul în sens circular atât cât permite elasticitatea pielii ºi a þesuturilor (într-un sens ºi într-altul)
" fricþiunea se executã :
" cu o mânã
" cu amândouã mâinile
" miºcãrile de fricþiune pot fi:
" circulare
" liniare
" zig-zag
" spirala
" combinatã cu frãmântat
" variante de FRICÞIUNE :
" CIRCULARE
CU TOATÃ PALMA
CU VÂRFUL DEGETELOR 1
CU PARTEA CUBITALÃ 2
CU PODUL PALMEI 3
COMBINAÞI, 2, 3
CU PUMNII
" LINIARE
CU NODOZITÃÞILE
CU PARTEA DORSALÃ 1, 2 * / V GREBLÃ
" ZIGZAG - CU VÂRFUL DEGETELOR
" SPIRALÃ - CU PODUL PALMEI
" intensitatea :
la început uºor, crescând treptat
în funcþie de natura ºi consistenþa þesuturilor masate
în funcþie de dorinþa clientului
" efectele fricþiunii:
" se vor mobiliza þesuturile moi, cãrora le mãrim supleþea ºi le exersãm elasticitatea
" se activeazã circulaþia sanguinã localã ºi schimburile nutritive din þesuturi
" prelungita în ritm lent, diminueazã sensibilitatea localã, scade contractura muscularã ºi reduce încordarea nervoasã
" recomandatã în: tratamentul sechelelor postoperatorii ºi posttraumatice pentru a stimula procesele de vindecare

FRÃMÂNTATUL

" Acþiunea frãmântatului este mai pãtrunzãtoare decât celelalte tehnici de masaj, fiind considerat ca cel mai bun pentru masajul þesuturilor profunde, în special al muºchilor.
" Frãmântatul se poate executa: cu o mânã, cu ambele mâini.
" Frãmântatul constã în: stoarceri ºi presiuni prinderi ºi ridicãri, apucãri de muºchi ºi a altor þesuturi profunde.
" Miºcãrile frãmântatului sunt ondulatorii ºi ritmice, legate între ele.




" Variante de FRÃMÂNTAT:
" ÎN VAL ÎN CUTÃ
" RIDICÃRI DE MUªCHI ÎN TRIUNGHI CU PUMNII
" DUCERI, ADUCERI, DUCERI ªI ADUCERI CU NODOZITAÞILE DEGETELOR STOARCERI ÎN OPT (8) ÎN BRÃÞARÃ
" APÃSAT ªI RIDICAT CU DEGETELE UNUL DUPÃ ALTUL ªI APOI CIRCULAR ÎN CLEªTE
" intensitatea :
" La început uºor, crescând treptat
" în funcþie de natura ºi consistenþa þesuturilor masate
" în funcþie de dorinþa clientului
" frãmântatul dezvoltã:
" elasticitatea muºchilor
" contractibilitatea muºchilor
" excitabilitatea muºchilor
" efectele frãmântatului:
" prin procedeul de stoarcere, se comprimã vasele profunde de sânge ºi de limfã ceea ce duce la îmbunãtãþirea schimburilor ºi eliminãrilor
" se activeazã circulaþia din muºchi - sunt mai rmari când se maseazã muºchii obosiþi
" recomandat pentru tratarea stãrilor de:
" atonie muscularã
" atrofie muscularã
" insuficienþã muscularã datorate imobilizãrii traumatismelor
" altor afecþiuni ale aparatului de susþinere, miºcare

TAPOTAMENTUL

" este cea mai intensã manevrã de masaj constând în baterea cu:
" pumnii
" palmele
" degetele
" variante de TAPOTAMENT:
" CU PUMNII
" CU PALMELE
" ÎN CÃUª
" CU DEGETELE RELAXATE, ÎNCORDATE
" ÎN PLOAIE
" CIUPIT, PENSAT
" ÎN X
" mod de execuþie :
" din articulaþia pumnului
" dacã execuþia are loc din coate ºi umeri, tapotamentul este dureros ºi obositor atât pentru client cât ºi pentru maseor
" efectele tapotamentului:
" se va produce un aflux crescut de sânge în regiunea masatã
" intensitatea execuþiei tapotamentului:
" micã pentru þesuturi mici, sensibile
" mare ºi medie pe þesuturile mari ºi mai puþin sensibile

VIBRAÞIILE

" constau în miºcãri oscilatorii ritmice ºi din presiuni intermitente - se deplaseazã foarte puþin pielea ºi þesuturile
" se executa:
" cu o mânã
" cu ambele mâini
" variante de VIBRAÞII:
" CU TOATÃ PALMA
" CU VÂRFUL DEGETELOR
" CU PODUL PALMEI
" CU PODUL PALMEI SI VÂRFUL DEGETELOR
" MÂNÃ PESTE MÂNÃ
" CU DEGETUL MARE ªI ARÃTÃTOR
" efectele vibraþiilor:
" calmante
" relaxante
" reductoare de sensibilitate ale: pielii, þesuturilor superficiale

TEHNICA MÂINII CALDE

Constã în fricþionarea palmelor dupã care acestea se aºeazã pe regiunea masat.



PROCEDEE DE MASAJ SECUNDARE

CERNUT ªl RULAT

" se aplicã pe membrele superioare ºi inferioare
" se pot aplica : dupã frãmântat ºi tapotament dupã netezire ºi fricþiune într-un masaj relaxator
CERNUTUL
" se executã cu ambele mâini de-o parte ºi de alta a segmentului masat, asemãnãtor cernutului cu o sitã
" pe segmentul masat se aºeazã doar podul palmei ºi vârful degetelor, degetele fiind despãrþite
RULATUL
" se face în acelaºi mod ca ºi cernutul, dar degetele sunt mai rigide, apropiate, iar palma se muleazã pe regiunea masatã

PRESIUNI

" se executã dupã frãmântat, pe tot corpul, fãrã miºcãri bruºte de intensitate, cu:
" degetul / degetele
" podul palmei
" toatã palma
" se aplicã pe :
" periost
" pe un nerv
" pe muºchi




TRACÞIUNI ªl TENSIUNI

" se executã la sfârºitul ºedinþei de masaj sau la sfârºitul masajului unui segment
" se adreseazã în special articulaþiilor
" tipuri:
" active: depãºesc limita normalã a mobilitãþii articulaþiei
" pasive: în limita mobilitãþii normale a articulaþiei

SCUTURÃRI

se executã la sfârºitul ºedinþei de masaj sau la sfârºitul masajului unui segment

ALTE PROCEDEE

CIUPIT ªl PENSAT - se executã în cadrul tapotamentului
RIDICÃRI DE MUªCHI - se executã în cadrul frãmântatului





















REFLEXOLOGIA

Ramurã a medicinei orientale, REFLEXOLOGIA este ºtiinþa zonelor reflexogene ale organismului, situate pe suprafaþa corpului. în general la distanþã faþã de organele pe care le reprezintã.
Organele sunt componente inseparabile în ansamblul organismului uman, având legãturi vasculare ºi energetice directe cu zonele corespunzãtoare reflexogene. Astfel, se cunosc zone de proiecþie la nivelul: picioareior mâinilor, coloanei vertebrale, limbii, urechii, intestinului gros.
ELEXUL = activitatea fundamentalã a sistemului nervos, cu ajutorul cãruia se regleazã relaþiile dintre organe ºi se stabilesc relaþiile dintre organism ºi mediul înconjurãtor
Componentele principale ale REFLEXOLOGIEI sunt:
" REFLEXODIAGNOSTICUL
" REFLEXOTERAPIA

1. REFLEXODIAGNOSTICUL

Constã în reperarea punctelor sensibile sau dureroase din zonele reflexogene.
existã anumite puncte nervoase - punctele reflexogene - care se aflã în interdependenþã cu pãrþi ºi organe din corp ºi care sunt în mãsurã sã transmitã impulsuri, sã trezeascã organele sau pãrþile din corp din amorþire; se poate descoperi o suferinþã morfo-funcþionalã a organului corespondent, palpând zona lui reflexogenã - zona foarte bogatã în terminaþii nervoase ºi vasculare.
In caz de suferinþã sau dereglãri, punctele devin dureroase, respectiv sensibile la palpare, durerea fiind direct proporþionalã cu gravitatea ºi vechimea afecþiunii organului corespondent
De regulã se folosesc punctele reflexogene din talpã; se mai practicã ºi diagnosticarea punctelor reflexogene din palmã sau din celelalte zone atunci când sunt amputate membrele inferioare sau dacã la nivelul acestora sunt afecþiuni: bãtãturi, tumori, traumatisme, malformaþii, afecþiuni dermatologice, etc.
Diagnosticarea în palmã e mai greoaie ºi mai puþin precisã deoarece activitatea zilnicã la care sunt supuse palmele duce la scãderea sensibilitãþii
Apãsând o zonã reflexogenã sesizãm prezenþa unor depozite de acid uric si de alte substanþe catabolice care sunt TOXINE ºi care se depun din cauzã cã majoritatea oamenilor petrec ziua în picioare sau ºezând. Deci toxinele au tendinþa de a coborî spre zonele inferioare ale corpului, localizându-se în punctele reflexe din tãlpi.

2. REFLEXOTERAPIA

Se ocupã cu tratamentul prin masaj al punctelor reflexe diagnosticate ca fiind sensibile sau dureroase
Prin masajul punctelor reflexe se faciliteazã circulaþia sanguinã, impunând accelerarea transportului toxinelor catre organele de eliminare sau de detoxifiere.

CAUZELE DEPUNERILOR TOXICE ÎN ZONELE REFLEXE
aceste cauze sunt multiple ºi depind de specificul biologic al fiecãrui individ factorii comuni ºi semnificativi, insã, sunt urmãtorii:
" modul de viaþa greºit:
" alimentaþie greºitã
" stare mentalã negativã
" stare psihicã negativã
" circulaþie sanguinã insuficientã într-un anumit organ sau segment de corp;
" staza circulatorie zonalã la nivelul mâinilor sau picioarelor, datoratã bãtãturilor;
" fracturi consolidate greºit, care antreneazã presiuni anormale pe vasele de sânge ºi pe nervi, implicând perturbãri circulatorii zonale ºi care, în timp, afecteazã organele corespondente prin insuficienþã circulatorie sau nervoasã;
" folosirea încãlþãmintei strâmte, incomode.
EXECUTAREA MASAJULUI REFLEXOGEN
In corp, nu este doar un singur organ afectat, datoritã faptului cã organele nu funcþioneazã separat ci interacþioneazâ între ele.
Se efectueazã masajul punctelor reflexogene cu buricele degetelui sau cu o nodozitate, nu cu degetul perpendicular pe talpã (caz în care se produce durere).
Durata masãrii unui punct reflexogen nu este mai lungã de 5 minute, iar în cazul unei dereglãri acute nu va fi mai lungã de 10 - 15 minute pe fiecare punct.
Când se maseazã zone întinse ca de exemplu traseul renal (vezicã urinarã, uretre, rinichi) se lucreazã de la cãlcâi spre degete pentru a nu frâna curentul limfatic, apoi urmeazã intestinul gros (valva iliocecalã, colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid, rect, anus) care se maseazã în sensul evacuãrii. Celelalte trasee lungi se maseazã pe întreaga lor distanþã apãsând pe traiectul lor cu un deget, deget dupã deget fãrã a conta sensul lor.
Pacientul va sta în poziþia culcat dorsal cu o pernã sub picioare, iar maseorul va sta pe un scãunel.
Se va începe masajul cu :

Dupã ce am terminat FRÃMÂNTATUL, picioarele sunt încãlzite ºi sângele circulã prin tãlpi , iar la persoanele care sunt hipersensibile se poate lucra
" NETEZIRE ,
" FRICÞIUNE ªl
" FRÃMÂNTAT, pentru a activa circulaþia sanguinã.
I etapã
Se va face REFLEXODIAGNOSTICARE - se va masa fiecare punct reflexogen pânã la depistarea cristalelor formate pentru organul respectiv.
Dupã depistarea cristalului format în punctul reflexogen se va masa de la uºor la
profund.
" Dacã durerea este în profunzime - avem de a face cu o dereglare.
" Dacã durerea este la doar o uºoarã presare - avem de a face cu un organ afectat.
II etapã
Se trateazã punctele dureroase depistate; pânã la dispariþia durerii (cristalelor).
Urmeazã apoi:
" TAPOTAMENTUL
" VIBRAÞIILE
" TEHNICA MÂINII CALDE
De obicei, REFLEXODIAGNOSTICAREA se face la prima ºedinþã, dacã pacientul nu spune (nu ºtie) ce probleme are. La a doua ºedinþã se va merge pe tratamentul punctelor reflexogene - REFLEXOTERAPIE.
Dacã pacientul ºtie ºi spune ce probleme are sau ce organ îl afecteazã, se va merge pe masarea punctelor corespondente organului sau se va consulta cartea "INCURSIUNE ÎN REFLEXOTERAPIE".
Durata masajului reflexogen este de obicei în funcþie de gravitatea bolii (poate sã se facã pe o perioadã de 1 sãptãmânã pânã la 6 luni).

MASAJUL SPORTIV

Pentru sportivi, unul dintre cele mai importante efecte ale masajului este:
" prevenirea ºi combaterea oboselii care influenþeazã întotdeauna în sens negativ capacitatea funcþionalã a organismului,
" îmbunãtãþirea circulaþiei locale a limfei ºi ºangelui,
" combaterea contracturii muºchilor obosiþi,
" accelerarea eliminãrii prin piele ºi rinichi a produºilor toxici rezultaþi în timpul efortului fizic.

Ca rezultat al masajului se produc un numãr de modificãri funcþionale în muºchi, în þesuturi ºi în organele învecinate zonei masate. Sub influenþa masajului se produc în piele ºi în þesuturile subcutanate o serie de substanþe biochimice foarte active, care pãtrund în sânge ºi în limfã ºi se rãspândesc în tot organismul producând efecte locale ºi generale.
In cazul când muºchii obosiþi sunt sensibili sau contractaþi se recomandã masarea maselor musculare mari, chiar daca acestea nu au fost solicitate deloc în timpul efortului.
Masajul sportivilor nu trebuie sã dureze prea mult ; iar dupã masajul pregãtitor trebuie începute imediat exerciþiile fizice, altfel efectele masajului scad treptat, dupã 15 min acestea fiind ca ºi dispãrute.

Pentru proprietãþile sale terapeutice, masajul sportiv poate fi incadrat foarte bine în categoria masajului medical.

Procedeele variazã în funcþie de sport

Astfel în probele grele, de mare efort se folosesc manevre energice, pentru cei care folosesc mai mult membrele inferioare se aplicã masaj numai pentru acea regiune.
La gimnaºti:
- masaj de 5 - 6 min pe fiecare dintre membrele superioare ºi/sau inferioare sau de 10 min numai unul dintre ele;
- deseori este mai eficace un masaj de 10 min pe un membru decât de 5 min pe fiecare
- masajul spatelui, regiunii fesiere ºi al cefei trebuie sã completeze masajul membrelor
La halterofili:
- masaj de 10 min aplicat pe spate ºi pe muºchii voluminoºi ai braþelor ºi coapselor
La înotãtori:
- masaj general sau parþial de 2, 3 ori pe sãptãmânã la câteva ore dupã antrenament sau în zilele de odihnã
La boxeuri:
- atât în perioada de antrenament cât ºi în cea competiþionalã se recomandã NETEZIREA ºi FRICÞIUNEA pe articulaþii.
- FRÃMÂNTATUL muºchilor pe membre ºi spate
- în pauzele dintre reprize se va executa un masaj rapid, stimulant ºi recuperator
La schiori:
masaj profund al întregului corp, seara înainte de culcare, dupã o baie caldã sau de abur, cu cel puþin una, doua zile înainte de concurs.
La cicliºti:
ºedinþe de masaj lungi ºi liniºtitoare care constau în masajul membrelor inferioare, insistând asupra articulaþiilor gleznei ºi genunchiului, asupra tendonului lui Achileas, asupra muºchilor memebrelor inferioare ºi superioare, a spatelui ºi cefei.

Evident masajul este indicat în orice sport, fie ca masaj de relaxare, fie ca masaj încãlzire, fie ca masaj de întreþinere.

In antrenamnetul sportiv sunt indicate:
" douã ºedinþe de masaj parþial de 20 - 30 minute ºi
" doua ºedinþe de masaj general de 40 - 60 min pe sãptãmânã.

Masajul se practicã în mai multe situaþii:
" în perioada necompetiþionalã: masaj igienic
" în perioada de refacere ºi recuperare - seara ºi dimineaþa - masaj pentru combaterea oboselii: mai multe NETEZIRI uºoare, FRICÞIUNI, FRÃMÂNTÃRI, VIBRAÞII, TEHNICA MÂINII CALDE
" în perioada de pregãtire a concursului: masaj igienic
" în perioada concursului :
" înainte de concurs - masaj de încãlzire: NETEZIRI, FRICÞIUNI energice, FRÃMÂNTÃRI, TAPOTAMENT
" între probele de concurs - masaj pentru înlãturarea oboselii ºi menþinerea formei fizice pentru proba urmãtoare: NETEZIRI, FRICÞIUNI, FRÃMÂNTÃRI
" dupã concurs - masaj pentru înlãturarea oboselii ºi pentru refacere : NETEZIRI
cât mai multe

In cazul oboselii cronice (surmenaj) activitatea sportivã se întrerupe, iar masajul se va executa dupã 40-48 ore.



INFLUENÞELE MASAJULUI
ASUPRA ORGANISMULUI

Masajul exercitã asupra organismului influenþe multiple; acþiunea masajului se exercitã asupra pielii, þesuturilor
Influiente directe: se produc sub acþiunea mecanicã a procedeelor de masaj ºi se datoreazã mai mult unor acþiuni reflexe, umorale sau nervoase.
Efectele mecanice: constau în schimbãrile fizice de tensiune din þesuturi ca urmare a presiunilor ºi tracþiunilor variate, a lovirilor cu intensitate diferitã ºi a modificãrilor în concentraþia umorilor care rezultã din aceste acþiuni mecanice.
Efectele reflexe: rezultã din influenþele fiziologice ale masajului ºi din schimbãrile produse de acestea în special asupra sistemului hormonal ºi a celui nervos.
Influenþe parþiale: corespund unei acþiuni simple locale, reduse ca întindere ºi intensitate.
Influenþe generale: se produc în urma unor acþiuni complexe, întinse ca suprafaþã ºi profunzime
Influenþe imediate: sunt strâns legate de natura, tehnica ºi intensitatea procedeului de masaj folosit ºi de natura, sensibilitatea ºi întinderea þesuturilor masate, se produc rapid ºi þin tot timpul cât dureazã acþiunea masajului, dar scad ºi dispar destul de repede.
Influenþe tardive: sunt reacþii lente, ce se produc încet. în mod secundar, fie în regiunea masatã, fie în profunzime sau la distanþã, ele apar dupã ce acþiunea mecanicã s-a încheiat, se menþin timp mai îndelungat ºi dispar mai încet.

Influenþele masajului asupra pielii

Prin acþiunea sa mecanicã, masajul îmbunãtãþeºte calitãþile fizice ale pielii, consistenþa ºi legãturile cu straturile profunde, elasticitatea ºi supleþea.
Prin masaj se îndepãrteazã de pe piele celulele cornoase epidermice, care se descuameazã mai repede, se deschid canalele de excreþie ale glandelor, favorizând astfel eliminarea sudorii si secreþiilor sebacee, se curãþã pielea de cruste ºi impuritãþi.
Sub acþiunea masajului se schimbã dinamica circulatorie a sângelui în întregul corp, masajul având un rol importanta in balanþa dintre circulaþia perifericã ºi cea profundã a sângelui, intesificându-se astfel schimburile nutritive, mãrindu-se vitalitatea ºi capacitatea de funcþionare a acestui þesut.
Deasemenea sub acþiunea masajului, pielea produce unele substanþe biochimice care au o puternicã acþiune vasomotoare ºi trofica.

Influenþele masajului asupra þesutului conjunctiv

Masajul exercitã asupra þesuturilor conjunctive o acþiune mecanicã directã, prin care se întreþine sau se mãreºte elasticitatea fibrelor, se desfac aderenþele patologice, se dezagregã formaþiunile patologice, celulitele, nodulii fibroºi sau scleroºi, cicatricele, precum ºi lobulii grososºi, se activeazã circulaþia sângelui si a schimburilor prin golirea ºi umplerea alternativã a vaselor de sânge.
Influenþele cele mai importante sunt cele reflexe, care se exercitã asupra circulaþiei sângelui . limfei ºi asupra metabolismului, asupra secreþiilor hormonale ºi reacþiilor neurovegetative.
Masajul þesuturilor subcutanate întreþine si mãreºte rezistenþa fibrelor conjuctive ºi elastice asigurând astfel funcþiile de protecþie, miºcare, vasculare ºi hormonale, stimuleazã funcþiile regeneratoare ale celulelor conjuctive influenþând favorabil procesele de vindecare ºi formare a cicatricelor, activeazã resorbþia infiltratelor sau depozitelor patologice, combate refracþiile ºi nodozitãþile care se produc uneori în aceste þesuturi.


Influenþele masajului asupra elementelor aparatului de susþinere ºi miºcare

Masajul influenþeazã muºchii fie prin acþiunea mecanicã a manipulãrilor, fie prin acþiuni reflexe declanºate de aceastã acþiune mecanicã.
Prin presiune si relaxare, cu manevre rapide, intense, executate în ritm viu excitant se influenþeazã tonusul, elasticitate, contractibilitatea ºi excitabilitatea fibrelor musculare, iar pentru punerea muºchilor în repaos ºi relaxare 3e aplicã manevre executate lent, uºor liniºtitor.
Stoarcerile au asupra muºchilor efecte benefice indirecte cu aceste manevre activându-se de fapt circulaþia sanguinã ºi limfaticã, acþiunea de duratã se explicã prin influenþele reflexe, hormonale sau nervoase.
Masajul accelereazã procesele metabolice din muºchii supuºi la efort, curãþindu-i de produsele reziduale ºi alimentandu-i cu sânge proaspãt, nutritiv ºi energizant
Pe tendoane mai ales la nivelul unde se face legãtura dintre fibrele tendinoase ºi cele musculare se aplicã manevre uºoare de masaj pentru a combate stazele ºi infiltraþiile locale.
Masajul articular ajutã la resorbþia revãrsãrilor de lichide seroase sau sanguine din cavitatea articularã sau din pungile sroase periarticulare, la împrãºtierea infiltratelor patologice periarticulare, la degajarea articulaþiei ºi la pãstrarea sau recãpãtarea mobilitãþii normale.
Prin masaj se combat aderenþele, refracþiile, depozitele patologice periarticulae. cicatricele ºi toate sechelele de artritã ºi perioartritã, inflamaþiile ºi traumatismele ligamentelor, capsulei ºi cartilajului articular dupã entorse, luxaþii ºi fracturi articulare.
Masajul periostic se bazeazã pe producerea unor reacþii reflexe în organism - calmante ºi hipermiante - folosite în scop terapeutic.

Influenþele masajului asupra circulaþiei sângelui ºi limfei

Masajul contribuie la activarea circulaþiei în întrergul corp. Manevrele de masaj au o acþiune comparabilã cu aceea a unei pompe aspiratoare - fulante, ceea ce duce la o mai buna circulaþie si evident la un schimb mai bun de substanþe nutritive.
Prin masaj numãrul globulelor roºii ºi albe sporeºte, iar cantitatea de hemoglobina creºte - datoritã stimulãrii þiganelor hematopoetice ºi mobilizãrii rezervelor de sânge din organism.
Masajul are efecte de duratã asupra circulaþiei sanguine datoritã unor mecanisme reflexe de naturã complexã, umoralã ºi nervoasã ºi reacþiilor în sistemul de reglare chimicã ºi nervoasã a circulaþiei sanguine.
Acelaºi efect benefic îl are ºi asupra circulaþiei limfatice.

Influenþele masajului asupra sistemului nervos

Reacþiile organismului la acþiunea manevrelor de masaj se produc prin intermediul sistemului nervos.
Masajul acþioneazã în mod diferit asupra terminaþiilor nervoase periferice :
" excitaþii stimulatoare - dacã se executã un masaj într-un ritm viu ºi sunt folosite pentru activarea funcþiilor
" organice - mãresc sensibilitatea, conductibilitatea si reactivitatea elementelor nervoase - se creazã o senzaþie
" de bunã dispoziþie ºi de creºtere a energiei
" efecte calmante, liniºtitoare - dacã manevrele de masaj sunt uºoare, lente ºi sunt indicate împotriva încordãrilor excesive, durerilor ºi neliniºtii - scad sensibilitatea, conductibilitatea si reactivitatea elementelor nervoase - se creeazã o stare de destinedere nervoasa, de relaxare muscularã ºi odihnã.



Influenþele masajului asupra þesuturilor ºi organelor profunde

Þesuturile si organele profunde nu pot fi influenþate direct prin procedele obiºnuite de masaj ci prin procedee tehnice speciale, cu acþiune în profunzime sau la distanþã, sau sã ne bazãm pe acþiunea sinergeticã a manevrelor de masaj.
Efectele sinergice se obþin prin masajul þesuturilor care acoperã cavitãþile mai importante ale corpului: cranianã, toracicã, ºi abdominalã.

Masajul capului are rol decongestionant ºi liniºtitor asupra centrilor ºi cãilor nervoase superioare.

Masajul spatelui, pieptului ºi abdomenului duce la formarea unei sinergii funcþionale între circulaþia sanguinã ºi respiraþie, intre schimburile gazoase din plãmâni ºi þesuturi, favorizând buna funcþionalitate a tuturor organelor, în special având efect asupra funcþiunilor aparatului digestiv -creºterea apetitului, îmbunãtãþirea digestiei, absorbþiei evacuãrii, activarea tranzitului prin tubul digestiv ºi pe cãile biliare.
Masajul influenþeazã mecanic ºi reflex procesele de producere a cãldurii animale ºi de reglare a temperaturii corpului, de asemenea are efect benefic asupra funcþiunilor hormonale în special a celor endocrine.


CONTRAINDICAÞIILE MASAJULUI

" Boli de piele
Datoritã faptului cã pielea este un organ întins pe o suprafaþã mare, ea este supusã la diverse agresiuni mecanice, fizice, microbiene ºi micologice (ciuperci)
" Leziuni de piele:
elementare primitive - apar pe o piele sãnãtoasã
maculele - pete roºii , nereliefate, care dispar la presiunea digitalã
papule - pete mici roºii de forme diferite
exanteme - pete roºii nereliefate mai mari decât maculele
bãºici
mici tumori elementare secundare
crustele
ulceraþiile
crãpãturile
cicatricile
alte suferinþe : erizipel
pete vasculare pete galbene sau brune
angioame
negi (nevi)
tumori
furuncule
bãºici mici
In unele situaþii leziunile amintite apar la nivelul unui segment, caz în care masajul se va efectua numai pe segmentele sãnãtoase ale pielii pentru masaj este bine sã existe avizul medicului dermatolog
" Boli infecto-contagioase
" Boli acute de plamani, etc.
" Boli febrile
" Casecsie
" Boli grave de inima, rinichi, stomac, intestine, pancreas, etc.
" Cancer de orice fel
" HTA
" Anevrisme
" Boli ale sistemului circulator : varice, ulce varicos, flebite, periflebite
" Boli psihice grave
" Stari hemoragice
" Muscaturi de animale
" Osteita
" Tuberculoza
" Stare de ebrietate